Dupa sapte luni...

Mi-a fost dor sa scriu. 🙋

Am lipsit aproape sapte luni din blogosfera si nici astazi, daca plecam din Bucuresti, nu as fi revenit aici. De la sfarsitul lunii mai sunt un du-te-vino continuu. Spuneam (aratam prin imagini) eu intr-o postare, AICI ce imi doresc pe viitor, adica o casa la tara, unde sa fie liniste si sa ma bucur de plante, aer mai curat, catel, gradina, etc. Gandurile s-au materializat, mai putin faza cu catelul. L-as fi putut avea, chiar ma intrebase sora mea daca nu vreau un pui de ciobanesc german, adica daca n-o vreau pe Lola, o catelusa adorabila ce urmeaza sa fie data spre adoptie. Pfff, tare as fi luat-o, dar eu tot faceam naveta intre tara si oras, cu multe sarcini pe cap, cu plecat in vacanta, s.a.m.d. Prea micuta ca s-o las singura si s-o chinui... Inca nu e momentul, dar vreau de la primavara sa am un catel care sa fugareasca toate pisicile care imi intra in curte si care fac caca pe unde au chef. Trei dau tarcoale si stiu sigur ca una dintre ele se aseaza mereu pe fotoliul meu din terasa. 😁

Viata la tara este tare interesanta si nu credeam vreodata ca eu, pfff... ca eu la tara. A fost un soc pentru prietenii apropiati, pentru ai mei, chiar nu le venea sa creada ca m-am saturat de oras si ca-mi caut o tara langa capitala. Da, ultimii trei ani si-au spus cuvantul. Si nu regret nicio clipa alegerea facuta. Sunt alt om. Am energie, am satisfactii, am o noua pasiune, gradinaritul. As sta toata ziua sa plantez, sa ud, sa vad fiecare frunzulita cum creste... Am vecini de treaba, saritori, darnici, gospodari, majoritatea care au lasat Bucurestiul pentru o casa la curte si pentru o mica gradina. Sunt fericita. 

Vara a trecut repede de tot. Amenajari, cumparaturi, plantat, prieteni la gratar, nunta, vacanta in Macedonia, Albania si Istanbul. M-am trezit pur si simplu in noiembrie. Nu stiu cand au zburat lunile astea. 

Azi am fost in Jumbo pentru cumparat decoratiuni din lemn. Vreau ca bradul sa fie altfel impodobit fata de anii trecuti. Am trecut mai mult pe stilul boho. Cam asa am decorat si casa. Pana la primavara nu mai avem nimic important de facut. Ne-am miscat bine si destul de rapid ca sa avem toate conditiile, inclusiv caldura. Sa ne pregatim de sarbatorile care vor veni, zic.

PS: Bogdan m-a batut mult la cap ca sa revin pe blog. Si asta o sa fac de acum, o sa scriu despre cat de faina e noua viata, viata la tara.