26 mai 2020

Mici bucurii


maci primiti de la sis
Ziceam eu acum o luna si ceva ca tableta mea si-a dat duhul chiar in ziua de 1 aprilie si ca, poate, D-zeu o va aduce din nou la viata. A fost o pacaleala, singura pe care o primisem atunci. Tableta si-a revenit singura si nu mi-a mai facut niciun fel de figura. Doamne, multam fain!

De multe ori am vrut sa ma las de bloguit, de multe ori. Nu din cauza tabletei sau a laptopului meu cel batran, din 2009, Dell-ul meu iubit, ci pentru ca treaba nu mai ma atragea. Gândeam ca nu-si mai au rost cuvintele ( prea putin importante), ca moda asta a trecut de ceva vreme si ca nu mai imi place sa postez retete. De parca nu mai palavrageam si despre altceva.
Întrebarea era '' de ce nu mai scrii pe blog?'' '' Apuca-te, Cata! e pacat...''
Credea ca din cauza laptopului, ca se misca ca melcul sau ca se mai blocheaza cateodata. Mi-a tot reinstalat windowsul de cateva ori, ultimul fiind 7 care nu prea mai e compatibil cu batranul meu cu moaca rosie. Mult l-am mai iubit si chiar il mai iubesc si acum. Are un cd writer nou, ca cel original nu mai imi scria cd-urile cu muzica si nici nu-mi mai reda videourile ca altadata. Scotea un zgomot ingrozitor, ca o combina hodorogita.
Il pastrez pe my old friend ca sa-mi mai scrie un cd ori ca sa mai scot ceva la imprimanta.
Stii de cate ori am refuzat un nou prieten? Nu stiu de ce m-am atasat in halul asta de batranul rosu, ca eu nu prea ma atasez de obiecte, ci de oameni. Numai ca oamenii m-au dezamagit de-a lungul timpului, obiectele foarte putin. Sa n-o mai lungesc, ca vorba multa....plictiseste.

Ieri, in jurul pranzului primesc un device nou, un ideapad 2in1, o mica (14 inch) si finuta jucarie pe care o pot transforma in tableta cat ai zice peste. M-a impresionat cat de destept este. Ramane sa-mi mai cumpar un pix digital si imi pot schimba ecranul intr-o foaie A4 sau o plansa de desen.
Da, sunt incantata si e o bucurie sa am asa ceva. Se vede treaba ca nu ma mai opresc din scris. :)



in mod tableta

in mod laptop
Azi. Curierul cu produsele de NALA ( produse naturale, realizate artizanal, 100% vegetariene,fara parabeni). Rasfat pentru piele. Am avut o reducere de 20% la orice comanda facuta pana la 31 mai. Imi plac produsele de la ei de cand a primit Ale un gel de dus cu portocale si scortisoara, plus un sapun cu lufa din aceeasi gama. Miroase de nu-i adevarat. Iti vine sa le mananci.
In comanda mi-am pus un sampon (struguri) pentru par uscat, ca na, eu il vopsesc si are nevoie de hidratare,1 sapun cu lufa din tei, 1 scrub de fata si unul de corp, o crema de fata pentru ten matur (cu avocado si cocos) si o masca cu ciocolata, tot pentru fata. 


sapun cu lufa ( flori de tei)

masca cu ciocolata pentru ten

scrub cu coacaze negre (pentru fata)

scrub cu zahar si struguri ( corp)


Mancare. Ochiuri moi cu sparanghel la prima masa din zi, adica brunch-ul nostru


Ale intotdeauna spune ca eu fac cele mai bune ochiuri din lume :) Ochiuri perfecte! Poate asa este, cum spune ea 

 sparanghel tras la tigaie cu ulei de masline, parmezan ras si otet balsamic deasupra




combinatia perfecta

 Zic sa nu lasam ouale ca sa se invecheasca, mai ales atunci cand tot primesti. Chec cu nuci pecan. Am facut si placinta cu branza, dar n-am mai pozat-o.

 Chec cu nuci...yum! parca asa bine se pupa cele doua... Ale scoate nucile si mi le lasa mie, ca ea le uraste. Pacat!

L-am aromat cu pudra din seminte de vanilie. Reteta e de la mama. Cel mai bun chec din lume. Se face cu sirop fierbinte(apa +zahar) , adica albusurile se bat cu sirop in loc de zahar tos. Compozitia creste ca si o maia de paine, aproape ca iese din bol. Foarte fluffy!

Acestea au fost cam singurele cumparaturi din ultimele 3 luni. Asta daca nu pun la socoteala un aspirator de masina si o pereche de adidasi. N-am avut spor ca altadata si nici nevoie. Toti banii se duc aproape numai pe mancare ( s-a scumpit rau de tot ). Parca nu mai e ca inainte. Nu ma mai incanta sa-mi cumpar chestii. Se strang atatea lucruri inutile de-a lungul anilor incat am ajuns la concluzia ca nu se mai merita. Strang si apoi nu stiu cum sa scap de ele pentru ca nu am spatiu suficient. Si nici nu le mai vad utile pe unele. Doamneee, cate dracii am cumparat pana in pandemie!!! Cred ca mi-as putea deschide usor un salon de manichiura, unul de cosmetica si un Spa. Sau o parfumerie. O librarie si o papetarie. Un fast food cu inghetata, wafe, smoothie-uri, prajiturele de toate felurile, limonade, sandwichuri, salate din fructe si legume taiate in toate formele posibile. Nu exista aparat care sa fi aparut si sa nu-l fi luat. Nu mai zic de coafat. Si eu tot doua maini stangi am cand e vorba de aranjat parul. Dezastru!
Nu mai am mania shoppingului. Nu mai cumpar haine, incaltaminte, posete, accesorii. Si stii de ce? Mi-am dat seama ca nici pe ce am acum  ( si am o gramada, ca doar eram sapocara la cumparaturi ) nu am cand si unde sa le port. 
M-am maturizat si am devenit mai cumpatata? Nu stiu...

2 comentarii:

Zuzu spunea...

In pandemia asta mi-am schimbat suportul de uscat rufe cu unul nou, cu reclama la tv (nu mi se pare stralucit). Mi-am cumparat cateva haine pentru ca aveam numai lucruri vechi, urate si de proasta calitate. Copilul a primit o bicicleta. Am inceput sa cumpar mancare de buna calitate, de la producatori locali, legume si fructe proaspete. Pe lista ar fi si un aparat foto, dar nu urgent...

Ina spunea...

Sa va bucurati de ele, Laura!

Ah, aparate foto... Am avut o manie si cu astea. Detin 4 (nu glumesc, am avut 5, dar sor-mea si-a varsat cafeaua pe lentila unui HP, asa ca l-am aruncat), care mai de care, dar tot cu telefonul imi fac treaba. Nici macar in excursii nu-l mai caram. Poate se va folosi Alexia de ele, ca tot voia sa se apuce de fotografiat.

Mi-au trecut toate. E ceva ciudat. Nimic nu-mi mai place, nimic nu ma mai atrage. Sper sa fie doar o perioada dificila si sa-mi revin. Imbatranesc...