Cheesecake cu Nutella

Din nou desert! Când vin cei dragi in vizita, ii aștepți cum se cuvine. Un platou cu aperitive si o pastramă de berbecuț, făcută încet, cam in 5 ore, la foc minim, in casoleta de fonta. Alături au fost cartofi " prăjiți" la cuptor, îmbrăcați in ulei de măsline, sare si paprika dulce. Un vin roșu, sec si un desert ușor , pregătit cu o zi înainte, ținut peste noapte la frigider. Au fost incantați...Si eu de multumirea lor.

Pentru blat am avut 200 g biscuiți Petit Beurre si 150 g unt topit. Am mixat in robot pana s-a format un fel de nisip umed. Pe o farfurie întinsa,cu ajutorul inelului de la forma de tort, am format baza,răsturnand in el biscuiții   pisați si cu ajutorul unui pahar,am format blatul. Se pisează ușor pana se obține un blat compact. Pana se pregătește crema, se lasa la frigider.

Pentru crema am avut 400 g mascarpone, 2 linguri zahăr fin si 4 linguri cu vârf de Nutella. Mai întâi am mixat brânza mascarpone cu zaharul si abia apoi am adăugat crema de ciocolata.

Scoate blatul si răstoarnă crema peste el.Niveleaza ușor cu ajutorul unei spatule. Presară alune mărunțite sau nuci. Noi preferam nucile. Se potrivesc foarte bine cu ciocolata. Crema este foarte fina, aerată.

Acoperă cu folie alimentara si lasa-l peste noapte la frigider. Peste folie am pus si o farfurie, ca sa fiu sigura ca nu capată vreun miros din frigider. Mai ales ca pastrama era acolo, bineînțeles tot acoperită, dar mirosul  puternic al condimentelor s-a răspândit in tot frigiderul.

L-am tăiat dupa cina si a fost apreciat. E un desert simplu si care se prepara rapid. E foarte bun! Rețeta am vazut-o pe Paprika, la simpatica Nigella. Ea e ca mine, adică eu sunt ca ea. Alegem variantele rapide, necomplicate, dar care sunt delicioase.

Dupa-amiezi cu Mango

Lucio Dalla si Pino Mango sunt cantaretii mei preferati de muzica italiana. Melodia Canzone a lui Lucio devenise o obsesie la un moment dat. Era ca un drog, ma facea sa visez, sa vibrez, sa uit de toate. Daca nu-mi canta pe telefon, canta pe tableta sau pe televizor. Depindea foarte mult de ora la care aveam chef sa-l ascult. Si normal ca imi place sa ascult la maxim muzica preferata si atunci sunt nevoita sa o redau pe smart-tv,daca nu is in masina. Si nu pot descrie in cuvinte ce traiesc... Evident, nu ma simt ca la concert, dar vibratia e mai puternica decat in Sala Palatului. Eu am zis ca, daca nu se va construi o sala polivalenta in Bucuresti, eu nu mai arunc cu banii pe bilete. E un dezastru, nu se poate asa ceva. Bine ca facem mall-uri, tata, supermarketuri si punem panselute! Doh!

Si cum imi faceam eu cateva playlist-uri cu Chopin si Bizet, ca m-a rugat Bogdi sa-i fac niste cd-uri pentru masina, am dat de cateva melodii pe care nu le-am mai auzit pana atunci, unele piese ale lui Pino. Si ce placere pentru mine! Adorm cu castile pe urechi, ascultand cele mai misto cantece ale lui. Inainte refuzam sa ascult altceva, ci doar "Come Mona Lisa", o piesa foarte faina, piesa pe care am auzit-o prin 2007. 

Cand am vrut sa vad ce mai face Pino Mango ( dand o cautare pe google), am aflat ca e mort de anul trecut. :(

S-a stins din viata in drum spre spital, dupa ce i se facuse rau in timpul concertului pe care il sustinuse la Policoro. Implinise 60 de ani. Asa am aflat ca Pino isi incepuse cariera in anii '80, iar primul sau succes l-a avut odata cu participarea la Sanremo cu piesa "Il viaggio". Consacrarea a venit in 1987 cu hitul " Bella d'estate" compus in colaborare cu... cu cine crezi? cu Lucio Dalla! Dar asta n-are legatura cu faptul ca imi place de amandoi, nici macar n-am stiut ca ei colaborau in domeniu. De Dalla stiu ca s-a prapadit in luna martie 2012, la Montreux, cu un an inainte de a vedea si eu acest oras, in Elvetia. 

Pun aici piesele mele favorite, in ordinea in care m-au fascinat... 

Lei verra

Come l'acqua

La rondine

Bella d'estate

Sirtaki

Mio fiore

Eccoti folle d'amore

Weekend cu tort de mere

In primul rând, îți zic ca acum tableta mea deșteapta își face bine treaba si nu mai e chiar nevoie de laptop. Dupa ce am intrat in AppStore si am găsit exact ce căutam, iată-ma, la lucru. Era nevoie de o aplicație specială ca sa pot posta pe blog articole care sa conțină si fotografii. Alta mâncare de peste! Nu m-as fi încumetat sa downlodez pozele, sa le salvez si apoi sa ma apuc de scris. Mi-ar fi trebuit timp, nu gluma. Acum, cu un simplu click, aterizez imediat aici. Si tot cu un simplu click încarc imediat pozele de pe tableta. Doh, cu alte cuvinte, o sa povestim mai des. Bucura-te !

Weekendul acesta a fost ploios si friguros, tocmai bine de încins cuptorul si de gătit. Eu n-am mai făcut o prăjitura de nu mai țin minte, iar de tort nu mai zic. Si oricum, rețeta de fata e cea mai ușoară rețeta de tort cu mere. Majoritatea gospodinelor o prepara, sunt convinsă, dar mie imi iese intr-un mare fel, adică extrem de delicios si de pufos.  Si sa stii ca ai mei chiar is fani prăjituri cu mere.

In fructiera mai erau exact 11 mere de mărime medie si mi-au ajuns la fix. Le-am spălat, le-am curățat de coaja si am scos cotoarele. In tava rotundă, cea mai buna din câte am (pentru ca nimic nu lipește), am topit 4 linguri de zahăr si am îmbrăcat-o cu siropul rezultat. Am asezat frumos merele si le-am copt pentru 20-25 de minute la 180 de grade. Pana s-au copt merele, m-am apucat de blat.

Pentru blat ai nevoie de 6 oua proaspete ( la temperatura camerei), 6 linguri de zahăr, 6 linguri de faina cu 2 lingurițe rase de praf de copt ( cel mai bun se găsește in Auchan sau dm , la raionul cu produse BIO ), 6 linguri lapte, 3 linguri ulei, 1 lingura extract de vanilie.

Separa gălbenușurile de albușuri si lasa robotul sa bată bine albușurile cu un praf de sare roz si zaharul, pana acestea stau țepene. In vasul cu gălbenușuri adauga laptele, uleiul si extractul de vanilie. Amesteca si apoi adauga faina putin câte putin, pana se încorporează bine. Consistenta trebuie sa fie mai groasa decat cea de clătite. Acum e momentul sa încorporezi albușurile bătute spuma. Mareee atenție aici ! Ia cu o spatula din spuma , pune câte putin si amesteca ușor, cu mișcări de jos in sus, fără a scoate aerul din compoziție. Repeți pana ai incorporat toata spuma din albușuri. Daca ai reușit sa menții compoziția aerată, atunci tortul va ieși cu siguranța unul foarte pufos si bine crescut. Chiar daca se mai lasa dupa ce il scoți din cuptor, el totuși ramane perfect ca si textura.

Acum, pentru ca merele sunt deja coapte si răcite, turnam compoziția peste ele si lăsam la cuptor aproximativ 30 de minute. Mirosul sigur te va anunța când e gata, dara daca ai nasul înfundat si esti răcit, fa testul cu scobitoarea. ;)

Si acum stii ce urmează, mergi sa speli bolurile, spatula si lingura.

Tortul e gata, dar mai așteaptă putin sa se răcească. Cu platoul deasupra tavii il răstorni invers, adică merele sa le vezi deasupra. Poti sa îți pregatesti un mot de frișca sau un glob de înghețată cu vanilie. 

Nimic, dar nimic mai potrivit! Ei, cum e? Nu te mai opresti... Ai mei au fost incantați, iar Bogdan mi a cerut si la pachet. E simplu de făcut, necostisitor, răcoritor si nu exagerat de dulce, ci atat cat trebuie.

Merele cele mai bune pentru tortul asta sunt cele mai acrișoare. In niciun caz nu recomand tipul golden, cum de altfel nu recomand acest soi pentru niciun tip de prăjitura. Acest tort nu necesita insiropare. Merele își lasa zeama care se va carameliza cu siropul din zahăr, cat timp blatul sta la copt. Dar daca vrei, atunci n-am nimic împotriva.

Yum !

Melanzane alla parmigiana

Am preparat reteta asta clasica de melanzane exact asa cum a scris-o Jamie in cartea lui " Cu Jamie in Italia" sau chiar cum ii place cel mai mult, folosind pesmet rumenit si amestecat cu oregano.

Primisem niste vinete frumoase de la Aura ( din gradina maica-sii), carnoase si aproape fara seminte, pe care le-am perpelit in tigaia de fonta, pulverizand ulei de masline la fiecare rand de vinete.

Am mancat melanzane in restaurante cu specific italian, dar si semipreparate de la Edenia, care vin gatite si inghetate la casoleta, urmand apoi sa le bagi la cuptor, la 200 grade. Pe cele mai bune melanzane le-am mancat la Trattoria Buongiorno, dar dupa ce ca au scumpit portia, au mai si micsorat-o. Chiar daca e un fel de mancare care imi place foarte mult, nu inseamna ca le-as manca zilnic. Eu zic ca o data, de doua ori in vara sau toamna, merita sa le prepari. Si iti spun ca reteta de fata nu se compara cu niciuna, atat e de delicioasa. Mie imi place sa le servesc cu felii de pizza Margherita sau Quatro Formaggi. Merg de asemenea cu lipie calda peste care razi putin parmezan.Mmm...

Straturi de vinete alternand cu cele de parmezan si rosii, la cuptor... E absolut fantastic!

Kizoa slideshow: Melanzane alla parmigiana - Slideshow

Aduna-ti urmatoarele ingrediente:
3 vinete mari si tari ( eu am avut 5 mai micute si rotunde)
ulei de masline
1 ceapa curatata si tocata marunt
1 catel usturoi, taiat feliute subtiri
2 conserve rosii/ 1 kg rosii bine coapte
1 l-ta varf oregano uscat, sare si piper
putin otet de vin
o mana mare de busuioc proaspat
4 maini mari de parmezan proaspat ras
2 maini pesmet ( facut din paine uscata si maruntita la robot)
optional: 150 g mozzarella

Taie vinetele in felii subtiri de 1 cm grosime si pune-le deoparte.Incinge bine gratarul sau o tigaie cu gratar.

Intre timp, pune 2-3 l-guri de ulei de masline intr-o tigaie mare, pe foc mediu. Adauga ceapa, usturoiul si oregano uscat si caleste-le 10 minute, pana cand ceapa se inmoaie si usturoiul prinde putina culoare. Daca folosesti rosii din conserva, zdrobeste-le, daca nu, mixeaza rosiile proaspete si adauga-le in tigaia cu ceapa, usturoi si oregano.Amesteca bine, apoi pune un capac si fierbe la foc mic 15 minute.

Coace vinetele pe gratar sau frige-le in tigaia de fonta pana se innegresc usor.Pe masura ce sunt gata, scoate-le intr o tava si pune altele, pana cand toate sunt bine coapte.

Cand sosul de rosii a scazut si a capatat un gust dulce, condimenteaza atent cu sare, piper si putin otet, apoi adauga busuiocul.

Ia o tava de pamant/ceramica sau Jena si pune in ea un strat subtire de sos de rosii, apoi un strat subtire de parmezan, urmat de un strat de vinete. Repeta straturile pana cand ai folosit toate ingredientele, terminand cu putin sos de rosii si bucatele de mozzarella. Adauga deasupra pesmetul dat prin ulei de masline si oregano.

Pune vasul in cuptor la 190 grade pentru o jumatate de ora sau pana cand continutul devine auriu, crocant si bolboroseste. Se serveste imediat, dar e buna si rece. O sa-ti placa la nebunie! :)

Fuse si se duse

Nu chiar, dar mai e putin din vacanța asta. Am un troler, o geanta mare de umăr, o sacoșa cu cosmetice, o plasa de încălțări, una cu jucării si încă cinci cu haine si suveniruri. Mai am doua poșete ( ale Alexiei) si încă o gentuța a mea cu chei, portofel si acte. A, mai am si o sacoșa din material textil cu tot felul de mărunțișuri. De usa dulapului atârna rochia de nunta, o cămașă călcată si o bluza de mătase...care se sifonează rapid. Sunt trei umerașe de agățat in geam. Abia fac umbra copilului.Mai am niște borcane cu Pesto, paste, orez, care trebuie luate acasă, ca ramân aici si expira. Bogdan nu gătește, mănâncă ce ii dau eu sau ce ii dau la restaurantul jobului. In concluzie, plec acasa la mine, la Bucuresti. Mi e dor de casa mea, de patul meu, de robot, de geamurile mele nespălate si de florile in ghivece lăsate in lighean cu apa. Si mai am si doua cutii cu ulei de măsline aduse din Thassos, de către colegul lui Bogdan. Ma întreb, copilul o sa mai încapă in mașina?  Am ajuns sa urăsc bagajele, sa le fac, sa le desfac, sa le adun , sa le bag si sa le scot iara. Am obosit! Mai am doar unul sa fac, duminica,si se termina. Da, am ajuns la final cu plecarile.La anul m am gândit bine, n o sa mai stau pe drumuri ca acum. O sa plec o data si bine! Parca niciodată n am umblat mai mult ca in vara asta. Si niciodată n am suportat călduri mai mari.

Am venit de la Viena. Am trecut si pe la Karla. Am stat la casa din Nadlac o noapte si ne a primit cu brațele deschise. Nu știa ce sa ne mai dea ca sa ne simțim bine. Mi a plăcut grădina ei si de Cody, câinele ei, un labrador. Ne a dat cele mai dulci roșii si cele mai bune prune, ca sa avem pe drum. Ce om minunat si frumos este Karla! M a bătut la cap ca sa ma mut la Cluj, orașul ei preferat de care s a îndrăgostit din prima. Asa m ar vizita mai des... Ne am întâlnit si cu nașii, si cu piticii, dar au plecat înapoi, in Arizona. Măcar ne am întâlnit de doua ori. A fost vara întâlnirilor. Mai putin cu Mari, la Viena, dar poate data viitoare.

La Viena a fost cumplit de cald, dar a meritat. Am stat exact cat a trebuit, exact cat rezist intr un oraș fără sa mai merg la shopping sau prin muzee. De aceea weekendul asta am fugit in Apuseni, la Arieseni. Am stat la pensiunea Cota 1000, o oaza de liniște si neașteptat de frumoasa. Cu siguranța o sa mai trecem pe aici. Ne am dus si la Groapa Ruginoasa, am adunat si mure, afine, si am ramas muți de frumusetea locului. Eu nu trecusem de Scarisoara si nu știam ca dincolo de peștera se afla peisaje de poveste, cum n am mai vazut niciunde. Frumoasa țara avem! Cu adevărat grăiesc! Ce mâncare buna am găsit aici, ce plăcinte! Ce oameni frumoși!

Voi posta câteva fotografii de acasă, ca nu pot încarca de pe tableta nimic. Nu de alta, dar pe blog sigur ramân, nu cum am pățit cu contul de FB...Multe s au dus pe apa sâmbetei!

Eu

Alba Iulia, 17 august 2015