28 septembrie 2016

Alba Iulia 2016



Perioada petrecuta in Alba a durat o luna de zile. Cateva vizite la Cluj si cateva iesiri prin imprejurimi. In oras ieseam seara si ne plimbam mai mult prin Cetate. Nu stiu daca am stat vreun weekend in Alba, nu imi amintesc.


Eu sper ca in vara urmatoare sa nu mai ajung aici...Alba a inceput sa ma plictiseasca pentru ca este a cincea vara cand ajung aici si nu mai are nimic nou pentru mine. Insa, recunosc ca e un orasel interesant si care te impresioneaza la prima vedere. Cetatea da tot farmecul acestui oras si ca anul acesta n-am vazut nicicand atat de multi turisti.
Au ajuns si parintii mei sa viziteze orasul si tata zicea ca i-a placut atat de mult, ba chiar mai mult decat Sibiul. Eu nu sunt de aceeasi parere, chiar daca in vara asta nu l-am regasit la fel de atragator. Si poate e normal si firesc...Nici Roma, pentru a treia oara nu mai mi s-a parut atat de impunatoare ca prima data, dar, Roma e fara asemanare.




Restaurant Rustiq din Santimbru, cu cea mai buna paine naturala, reteta de peste 300 de ani - vezi aici
Painea pe care o cumparam noi se numeste Paine Rustica si are forma cilindrica. Tot aici se fac si placintele cu varza, branza, cartofi, etc. care sunt distribuite si in unele magazine din oras, din Alba.

Cele mai bune placinte cu varza sau cartofi se gasesc la brutaria nonstop din centrul orasului sau la placintaria de pe Transilvania, bulevardul pietonal cu terase. Aici sunt coapte pe lespede si costa numai 1 leu bucata. Pacat doar ca tanti inchide devreme aici, undeva la 06:00 PM.



cautata fasole la cazan, cu ciolan afumat

Cea mai frumoasa zi in Alba Iulia este vinerea, dar spre seara, incepand cu ora 19:00, cand te intalnesti cu dacii si romanii. Dupa o demonstratie de lupta, acestia pornesc in parada spre Poarta III si IV, iar mai tarziu, la ora 22:00 are loc ceremonialul schimbului de Garda, cand sunt trase salve de tun si mai multi soldati marsaluiesc prin Cetate. Atmosfera e impresionanta, mai ales cand se aud tobosarii si apar luminile facliilor.








 langos cu branza si smantana, mancarea cea mai intalnita in Cetate





Ceva nou pentru noi in Alba a fost restaurantul Bosfor din centru. Aici am mancat cel mai bun falafel la lipie, cu multe legume si sos, din ultima vreme. Preturi mai mult decat decente si asta e unul dintre motivele pentru care si-a castigat atatia clienti.


intr-o seara racoroasa la o terasa de pe Transilvania

acesta e un pup cu varza, servit la Gothic, in Santurile Cetatii

Cand a venit sora mea la noi, cu cateva zile inainte sa plecam in Maramures, am tras o fuga pana la Sibiu, ca sa bem cea mai buna limonada cu pepene galben sau menta. Si pentru ca drumul trece prin Lancram, am vizitat Casa memoriala " Lucian Blaga". Trecusem de atatea ori pe langa ea si de atatea ori tot amanam momentul.




La Sibiu era cumplit de cald, iar noi cumplit de insetati. Limonada de la Tango era la fel de mare si de scumpa, dar nu si la fel de delicioasa ca data trecuta. Mai tarziu, am ales sa cinam la un alt restaurant, adica la Union, in Piata Mica.




fettuccine cu broccoli, pour moi

carbonara pour ma soeur

De ziua lui Bogdi am plecat in Maramures toti patru, adica am vrut s-o luam si pe Maca cu noi, ca sa se simta si ea bine, si ca sa mai iasa din Manasturul ala. Eu imi doream foarte mult sa vizitez Maramuresul pentru ca nu mai fusesem niciodata.Bine ca lasam euroii prin strainatate si in tara mea nu ma duceam sa descopar zonele minunate pe care le are. Eu abia anul trecut am descoperit zona asta din Apuseni si nu mi-am imaginat niciodata cat poate sa fie de frumoasa. Chiar in Arieseni am hotarat, anul trecut, ca vreau sa vad si ce n-am apucat pana la varsta asta. Si, sincer, mi-a mai ramas Delta. Era cat pe ce sa ajungem in luna mai, dar codul portocaliu de ploi, ne-a dat planul peste cap. Sper din tot sufletul sa merg acolo in primavara. Am auzit ca sfarsit de mai, inceput de iunie, e perioada ideala ca sa vezi frumusetile Deltei, si fara tantari. :)

Ziceam tot anul trecut ca trebuie sa ajung si pe Transalpina. Cand gaseam momentul sa plecam, nu se putea din cauza vreunui concurs de raliu. Dar de data asta, am avut noroc. Intr-o sambata dimineata, ne-am luat haine mai groase la noi si dusi am fost. O frumusete! Un drum la fel de spectaculos ca si Transfagarasanul, dar foarte aglomerat si asta datorita weekendului prelungit cu Sfanta Maria.












Am ajuns si la Jina, dupa telemea de oi. Cum sa ajungi in zona si sa nu vizitezi vestita comuna, cu cea mai buna branza? Am cumparat si d'asta, dar eu am ramas impresionata la cat de fain era acolo. Ce case frumoase si colorate, ce aer curat si ce oameni minunati!


Intr-un alt weekend am plecat spre Manastirea Ramet, dar era atat de aglomerat drumul, incat s-a format un blocaj chiar inainte cu vreo 2-3 km de Ramet. Am putut intoarce, din fericire, si am ajuns aici, in Poiana Aiudului, la Castelul Templul Cavalerilor. Cred ca am fost mult mai castigati ca s-a intamplat asa. Am reusit sa vedem alte zone necunoscute pentru mine, atat de minunate si atat de aproape de Alba Iulia. Mi-ar fi placut sa ne fi cazat la una din pensiunile din zona, adica sa fi ramas tot weekendul acolo. Eu n-am vazut poiana mai frumoasa, nu cred... N-am vazut nici pensiuni mai cochete!




Si mergand mai departe, am ajuns in cel mai frumos sat din Transilvania, adica la Rimetea, la poalele Trascaului. Satul se afla intr-o " caldare" de granit, cu interesante case albe, cu obloane verzi si multe flori la ferestre. Germanii il numesc Eisenburg.






Dupa o scurta plimbare prin sat, am plecat in alta parte si am ajuns la Coltesti, la Conacul Secuiesc. Auzisem ca aici se mananca cel mai bun gulas si fiind putin infometati, am decis sa parcam ca sa putem servi masa. Atat de aglomerat, ca abia am gasit un loc sa lasam masina. Am explorat intreg complexul si mai apoi am zis sa ne asezam afara, la una din mesele de pe terasa.. Fara programare, nu prea ai sanse sa fii servit cu mancare, ci doar cu vreo bautura. Iar de mancat, se manca numai inauntru, cand iti venea randul, adica dupa cel putin o ora. Clar ca ne-am enervat si am plecat fara sa mai servim ceva. Data viitoare vom veni cu rezervarea gata facuta, daca mai venim, ca si preturile erau exagerat de mari. Numai o bere costa 10 lei, cea mai ieftina.
Insa mi-a placut tare mult locatia, mai ales daca vii cu copii dupa tine. Au o gradina imensa, lac cu nuferi, leagane, tobogane si o imensa pajiste pe care te poti aseza linistit cu patura sau doar ca sa faci picnic.






Cam asa a trecut vara... Cam asa ne-am petrecut inca o vacanta de vara la Alba si sper, ultima in acest oras.